Asociatia Pro Democratia



Legea nr. 340 din 2004



Legea nr. 340 din 2004

privind institutia prefectului

(publicata in Monitorul Oficial nr. 658 din 21 iulie 2004)


CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
(2) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 2.
(1) Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este in municipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz.
(2) Pentru municipiul Bucuresti, respectiv judetul Ilfov, sediul institutiei prefectului este in municipiul Bucuresti.

Art. 3.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Art. 4.
Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile:
a) legalitatii;
b) impartialitatii;
c) obiectivitatii;
d) transparentei;
e) eficientei;
f) responsabilitatii;
g) orientarii catre cetatean.

Art. 5.
(1) Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect.
(2) Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia.

Art. 6.
(1) Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Institutia prefectului are buget propriu, care se elaboreaza si se executa in conditiile legii.
(3) Prefectul raspunde de executia bugetului prefecturii.
(4) Cheltuielile totale aferente bugetului institutiei prefectului reprezinta limite maxime, care nu pot fi depasite.
(5) Prefectul are obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare, numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate.
(6) Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala, pentru sustinerea reformei in administratia publica.

Art. 7.
(1) Prefectul este ordonator de credite.
(2) Proiectele bugetelor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale stabilite potrivit alin.(1) sunt propuse de catre prefect.

Art. 8.
(1) Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect. In municipiul Bucuresti, prefectul este ajutat de doi subprefecti.
(2) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac, in conditiile legii, prin decizia primului-ministru, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 9.
(1) Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.
(2) Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care:
a) are varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru subprefect;
b) indeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice;
c) are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv 3 ani pentru subprefect;
d) a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de catre Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.

Art. 10.
(1) La numirea in functie, prefectul si subprefectul depun in fata Guvernului, respectiv a primului-ministru, urmatorul juramant in limba romana:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac cu bunacredinta tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului/municipiului... Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
(3) Refuzul depunerii juramantului atrage revocarea actului administrativ de numire in functie.

Art. 11.
(1) Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, intervine in caz de:
a) demisie;
b) nerespectare a prevederilor art.17, art.22 alin.(1) si (3);
c) imposibilitate de a-si indeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutiv;
d) condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, la o pedeapsa privativa de libertate;
e) pierderea drepturilor electorale;
f) punere sub interdictie judecatoreasca, in conditiile legii;
g) destituire;
h) obtinerea calificativului nesatisfacator;
i) deces.
(2) Constatarea incetarii de drept a exercitarii functiei de prefect sau de subprefect, ca urmare a existentei unei situatii de natura celor prevazute la alin.(1), se face de catre Ministerul Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv primului-ministru, numirea altor persoane in functiile vacante.

Art. 12.
Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.


CAPITOLUL II
Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor
Art. 13.
(1) Prefectii in functie constituie Corpul prefectilor, iar subprefectii in functie constituie Corpul subprefectilor. (2) Intrarea in Corpul prefectilor, respectiv in Corpul subprefectilor se face la numirea in functia de prefect sau subprefect, in urma concursului organizat in conditiile legii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), numirea in functia de prefect, respectiv de subprefect, din randul membrilor corpului de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor, se face fara concurs.

Art. 14.
(1) La incetarea exercitarii functiilor detinute, prefectii si subprefectii fac parte din Corpul de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor, cu exceptia cazurilor prevazute la art.11 alin.(1) lit.a), b) si d)-i).
(2) Din Corpul de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor pot face parte si persoanele care au detinut aceste functii pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, daca indeplinesc conditiile prevazute la art.9 alin.(2) si nu depasesc varsta de 65 de ani.
(3) Evidenta membrilor Corpului prefectilor, ai Corpului subprefectilor, precum si ai celor care fac parte din Corpul de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor, este tinuta de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Art. 15.
(1) Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor sunt supusi mobilitatii in functie, prezentand disponibilitate la numirile considerate oportune de catre Guvern.
(2) Refuzul neintemeiat al functiilor prevazute la alin.(1) atrage excluderea din categoria inaltilor functionari publici.
(3) Constatarea intervenirii situatiei prevazute la alin.(2) se face, in termen de 5 zile lucratoare de la aparitia ei, de catre Ministerul Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv primului-ministru, numirea altor persoane.

Art. 16.
In scopul perfectionarii pregatirii profesionale, membrii Corpului prefectilor, ai Corpului subprefectilor, precum si cei care fac parte din Corpul de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor sunt obligati sa efectueze, cel putin o data la 3 ani, conform programarii aprobate de ministrul administratiei si internelor, stagii de perfectionare profesionala la Institutul National de Administratie ori la institutii de invatamant superior din tara sau strainatate.

Art. 17.
Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate, precum si de la participarea la actiuni politice.

Art. 18.
Calitatea de membru al Corpului de rezerva al prefectilor, respectiv al subprefectilor inceteaza, de drept, in urmatoarele cazuri:
a) la cerere;
b) nerespectarea prevederilor art.17, art.22 alin.(1) si (3);
c) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, la o pedeapsa privativa de libertate;
d) pierderea drepturilor electorale, in conditiile legii;
e) implinirea varstei de 65 de ani;
f) deces.

CAPITOLUL III
Drepturile si indatoririle membrilor Corpului prefectilor
si ai Corpului subprefectilor
Art. 19.
(1) Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor, care isi desfasoara activitatea in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza de locuinta de serviciu.
(2) In situatia prevazuta la alin.(1), cheltuielile privind chiria locuintei de serviciu, precum si cele pentru transportul membrilor Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor si familiilor acestora, la mutarea in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului, sunt suportate din bugetul institutiei prefectului.
(3) Contractul de inchiriere a locuintei de serviciu se incheie pe perioada exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect. La data incetarii exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de inchiriere inceteaza de drept.

Art. 20.
Salarizarea membrilor Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor, se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Art. 21.
Ca reprezentant al Guvernului, prefectului in functie i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.

Art. 22.
(1) Membrilor Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor le sunt aplicabile prevederile referitoare la incompatibilitati si conflictul de interese, prevazute pentru functionarii publici.
(2) La data intrarii in Corpul prefectilor, respectiv al subprefectilor, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii nationale, societati nationale si societati comerciale se suspenda de drept.
(3) Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii lor din functie.

Art. 23.
Prefectul si subprefectul raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.


CAPITOLUL IV
Atributiile prefectului
Art. 24.
(1) In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;
b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;
c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;
d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;
e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala;
f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;
g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;
h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste, in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;
i) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;
j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;
k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe;
l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;
m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.
(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Art. 25.
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale se fac numai la propunerea prefectului, in conditiile legii.

Art. 26.
(1) In exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice locale ori judetene, prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, aceste acte, daca le considera nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul atacat este suspendat de drept.
(2) Cu cel putin 10 zile inaintea introducerii actiunii prevazute la alin.(1), prefectul va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.
(3) Introducerea actiunii de catre prefect se face in termen de 30 de zile de la comunicarea actului. Actiunea este scutita de taxa de timbru.

Art. 27.
(1) Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.
(2) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea, de indata, a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 28.
In situatii de urgenta sau de criza, autoritatile militare si organele locale ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme de interes national sau judetean, in conditiile legii, in mod deosebit pentru gestionarea situatiilor care pun in pericol sau afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator.

Art. 29.
(1) Prefectul numeste in functie, prin ordin, secretarul unitatilor administrativ-teritoriale si subdiviziunilor municipiilor, in urma promovarii concursului organizat in conditiile legii si dispune, prin ordin, sanctionarea disciplinara a acestuia pentru abaterile savarsite, cu exceptia secretarului general al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.
(2) Destituirea din functie a secretarului se face numai la propunerea consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative prealabile. Destituirea din functie se face prin ordin al prefectului, cu exceptia secretarului general al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.
Propunerea trebuie adoptata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor.

Art. 30.
Pentru indeplinirea functiilor si atributiilor ce ii revin, prefectul poate solicita institutiilor publice, precum si asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze.

Art. 31.
(1) In vederea evaluarii performantelor profesionale individuale, prefectii vor transmite, anual, Ministerului Administratiei si Internelor, un raport de activitate, cu privire la:
a) stadiul indeplinirii obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare;
b) verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene;
c) modul de indeplinire a obiectivelor si performantele obtinute de structurile conduse;
d) propunerile privind eficientizarea activitatilor structurilor conduse, prin identificarea deficientelor in activitate si a modului de eliminare a acestora.
(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de catre o comisie, constituita in conditiile prevazute de Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.


CAPITOLUL V
Actele prefectului
Art. 32.
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii.
(2) Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica, potrivit legii.

Art. 33.
(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. Ordinul prefectului cu caracter individual devine executoriu de la data comunicarii persoanelor interesate.
(2) Ordinele emise de prefect, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii.
(3) Ordinele cu caracter normativ se comunica, de indata, Ministerului Administratiei si Internelor.
(4) Ministerul Administratiei si Internelor poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

Art. 34.
(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art.32 alin.(2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.
(2) Prefectul poate propune, ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale, masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Art. 35.
(1) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale comunica, de indata, prefectilor actele cu caracter normativ emise, iar acestia au obligatia de a le transmite serviciilor publice deconcentrate.
(2) Prefectul poate sesiza institutiile emitente cu privire la actele pe care le considera inoportune.


CAPITOLUL VI
Subprefectul si aparatul de specialitate al prefectului
Art. 36.
(1) Subprefectul indeplineste atributiile care ii sunt date prin acte normative, precum si cele delegate prin ordin al prefectului, in principal, in urmatoarele domenii:
a) integrarea europeana;
b) relatiile cu sindicatele si patronatele;
c) respectarea legilor si a celorlalte acte normative;
d) asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor.
(2) In lipsa prefectului, subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Art. 37.
(1) Pentru exercitarea atributiilor conferite de lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate, pe care il conduce.
(2) Conducerea operativa a aparatului propriu de specialitate al prefectului se exercita de catre secretarul general.
(3) Structura organizatorica si atributiile aparatului propriu de specialitate al prefectului, precum si atributiile secretarului general, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 38.
(1) Secretarul general este inalt functionar public si are studii superioare de lunga durata, de regula juridice sau administrative, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
(2) Concursul sau examenul pentru ocuparea functiei de secretar general este organizat de catre Ministerul Administratiei si Internelor, la solicitarea prefectului, in conditiile legii.
(3) Numirea secretarului general si eliberarea sa din functie se fac de catre Ministerul Administratiei si Internelor, potrivit legii.

Art. 39.
(1) In cadrul aparatului propriu de specialitate alprefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului.
(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii: director, doi asistenti, doi consilieri, un secretar, precum si un curier personal.
(3) Personalul din cadrul cancelariei este numit sau eliberat din functie de catre prefect.
(4) Personalul din cadrul cancelariei isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca, incheiat, in conditiile legii, pe durata exercitarii functiei de catre prefect.
(5) Activitatea cancelariei este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului, in acest sens.

Art. 40.
(1) Prefectul poate organiza, prin ordin, oficii prefecturale, in judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane. In municipiul Bucuresti se pot organiza oficii prefecturale in fiecare sector.
(2) Oficiile prefecturale functioneaza in subordinea directa a prefectului si fac parte integranta din aparatul propriu de specialitate al prefectului, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual.
(3) Prin derogare de la prevederile Art. XVI alin.(2) din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de un director.
(4) Numirea si eliberarea din functie a directorului oficiului prefectural se fac de catre prefect.
(5) Ordinul prefectului de infiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 41.
In sensul prezentei legi, expresia autoritati ale administratiei publice locale si judetene se defineste dupa cum urmeaza:
consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, respectiv primarii, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintii consiliilor judetene, ca autoritati executive.

Art. 42.
Prevederile art.7 se aplica incepand cu 1 ianuarie 2005, iar prevederile art.9, ale art.13-18, ale art.22 alin.(3) si ale art.39 se aplica incepand cu 1 ianuarie 2006.

Art. 43.
Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata si ale Legii administratiei publice locale nr.215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 44.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, prevederile art.26 si 27, prevederile Sectiunii 1 Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti a Capitolului VIII Prefectul si prevederile art.154 alin.(2) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor articolului 75 si ale articolului 76 alineatul (1) din  Constitutia Romaniei, republicata .


PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Valer Dorneanu

p. PRESEDINTELE SENATULUI
Doru Ioan Taracila