Asociatia Pro Democratia



Statutu Desvoltatoriu Conventiunei - 1858



Statutu Desvoltatoriu Conventiunei

din 7/19 august 1858



ALECSANDRU IOAN I.

Cu mila lui Dumnedeu si vointa Nationala, Domnu Principatelor-Unite Romane;
La toti de fata si viitori sanetate:
Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministri;
Considerand plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu incetat, si votat de Natiunea Romana in dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;
Considerand imprejurarile cuprinse in proclamatiunea Nostra cu data de astadi;
Promulgamu ce urmeza:

STATUTU
Desvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.

Conventiunea incheiata la Paris in 7/19 August 1858, intre Cartea Suzerana si intre Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este si remane legea fundamentaIa a Romaniei.
Insa, indoita alegere din 5 si 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirei si desfiiintarea Comisiunei Centrale, facend neaplicabile mai multe Articole esentiale din Conventiune, atat pentru indeplinirea acestora, cat si pentru reasedarea ecuilibrului intre puterile Statului, ca act aditional al Conventiunei intra de astazi in putere urmatorul Statutu :

Art. I.
Puterile publice suntu incredintate Domnului, nnei Adunari ponderatrice si Adunarei Elective.

Art. II.
Puterea Legiuitoare se esercita colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice si de Adunarea Electiva.

Art. III.
Domnul are singur initiativa legilor; el le pregatesce cu concursul Consiliulni de Statu si le supune Adunarei Elective si Corpului Ponderatoriu, spre votare.

Art. IV.
Deputatii Adunarei Elective se alegu conformu asedementulni electoral aci anecsat.
Presedintete Adunarei se numesce in fiecare anu de Domnu, din sinul ei; iar Vicepresedintii, Secretarii si Cuestorii se alegu de Adunare.

Art. V.
Adunarea Electiva discuta si votesa proiectele de legi ce i se vor presinta de Domnu.
Aceste proiecte se vor sustinea in Adunare de Ministrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfirsit; ei vor fi ascultati ori cand vor cere cuventul.

Art. VI.
Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregatit in tot anul prin ingrijirea puterii esecutive si supus Adunarii Elective, care l va putea amenda, nu va fi definitivu de cat dupe ce va fi votat de dinsa. Daca budgetul nu s'ar vota in timpul oportunu, puterea esecutiva va indestula serviciile conform ultimului budget votat.

Art. VII.
Corpul Ponderatoriu se compune : de Mitropolitii terei, de Episcopii eparhielor, de anteiul Presedinte al Curtii de Casatiune cel mai vechiu dintre generalii armatei in activitate, si osebit inca de 64 membri, carii se vor numi de Domnu : jumetate dintre persone comandabile prin meritul si esperienta lor, si cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, si anume cate unul de fie-care judetu.
Membrii Adunarei Ponderatrice se bucura de aceiasi neviolabilitate garantata Deputatilor prin Art. 36 al legei e'ectorale aici anecsate.

Art. VIII.
Membrii Corpulai Ponderatoriu se reinoescu din doui ani in doui ani, cate o a treia parte, dar numai in cat se atinge de membrii numiti de Domnu.
Membrii esiti se vor putea numi din nuou; functiuniele lor nu vor inceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi.

Art. IX.
Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor si convocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Conventiune pentru Adunarea Electiva.

Art. X.
Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di in tot timpul sesiunei.

Art. XI.
Mitropolitul primaru al Romaniei este de drept presedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sanul acestui Corpu. Ceilalti membri ai Biuroului se alegu de Adunare.
In casu de impartire egala a voturilor, votul Presedintelui este precumpanitoriu.
Sedintele Corpului ponderatoriu suntu publice, afara cand contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.
Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarii ponderatrice, au dreptul de a asista si a lua parte la tote deliberatiunile; ei vor fi ascutati ori cand vor cere cuvantul.

Art. XII.
Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiunii a Romaniei sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El pote, la finitul fie caria sesiuni, propune Domnului imbunatatirile ce ar socoti trebuitore in diferitele ramuri ale administratiunei.
Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface in proiecte de legi.

Art. XIII.
Ori ce proiect votat de Adunarea Electiva, afara de budgetul veniturilor si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apretui daca este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni.

Art. XIV.
Corpul ponderatoriu, sau adopta proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau il amendeza, sau il respinge cu totul. Daca proiectul de lege este adoptat fara modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sanctiunei Domnului.
Daca proiectul este amendat de Corpui ponderatoriu, el se intorce Adunarii elective.
Daca Adunarea incuviinteaza amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.
Daca din contra, Adunarea electiva respinge acele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se atudia din nuou. Gnvernul pote apoi presenta Camerei, in sesiunea curenta sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.
Daca Corpul ponderatoriu respinge cu totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se stuia du nuou. Un asemene proiect nu se pote presenta Adunarii elective, de cat in a dona sesiune.

Art. XV.
Numai Corpul ponderatoriu are draptul de a pri mi petitiuni si de a le discuta, daca este trebuinta.

Art. XVI.
Reglementele interiore ale Adunarei elective si ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin ingrijirea Guvernului.

Art. XVII.
Toti functionarii publici, fara es eptiune, la intrarea lor in functiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei si legilor terei si credinta Domnitorului.

Art. XVIII.
Noua Adanare electiva si Corpul ponderatoriu se vor constitui si intruni in termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.
Decretele ce, pana la convocarea noei Adunari, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Ministri si a Consilinlui de Stat ascultat, vor avea putere de legi.

Modificatiuni indeplinitore Statutului
In preambulul Statutului

Principatele-Unite potu in viitoru a modifica si a schimba legile care priivescu administratiunea lor din launtru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, si fara nici o interventiune; se intelege insa ca aceasta facultate nu se pote intinde la legaturele care unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele intre Inalta Porta si celelalte Puteri , care sunt si remanu obligatorii pentru aceste Principate.

La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei Domnului inainte de a fi discutata si votata de Domnu, de Adunare electiva si de Senat. (Adunare ponderatrice.)
Domnul acorda sau refusa sanctiunea sa.
Ori ce lege cere invoirea a tustrelelor puteri.
In casul cand Guvernul ar fi nevoit a lua mesuri de urgenta care ceru concursul Adunarii elective si al Senatului, in timpul cand aceste Adunari nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le supune la cea d'anteiu convocatiune motivele si resultatul acestor mesuri.
La Art. VII Din 64 membri ai Adunarii ponderatrice, 32 vor fi alesi si numiti de Domnu dintre personele care au esercitat cele mai inalte functiuni in tera, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cat pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi alesi dintre Membrii Consilielor generale ale judetelor si numiti de Domnu pe o lista de presentatiune de trei candidati pentru fie care district.
La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului alesi in conformitate cn dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei in trei ani este o jumetate.
La Art. XI. Mitropolitul Primat este de drept Presedintele Senatului. Unul din vice-Presedinti si Adunarii ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celalelt vice-Presedinte si Biuroul sunt alesi de Senat.
La Art. XII. La finitul fie-cariea sesiuni, Senatul si Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a caruia Membri vor fi alesi din sinul lor. Ambele Comitete se vor intr'uni in Comisiune micsta, spre a face un raport Domnului asupra lucrarilor ultimei sesiuni si ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore in deosebitele ramuri ale administratiunei. Aceste propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, spre a fi prefacute in proiecte de lege.
La Art. XV. Petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina si va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.


NOTA:
Anul adoptarii: 1864 (publicat in "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Romane" nr. 146 din 3/15 iulie 1864).
Principalele modificari: Statutul nu a fost modificat.