Lege nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CARTEA I
Reglementari generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei

TITLUL I
Transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante
ART. 1
(1) In vederea descurajarii acumularii de arierate bugetare de catre contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si autoritatile administratiei publice locale, dupa caz, au obligatia de a aduce la cunostinta publica lista contribuabililor, cu exceptia microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, cu modificarile ulterioare, care inregistreaza obligatii restante la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurari sociale de sanatate si la bugetele locale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare, totalul obligatiilor bugetare datorate in anii fiscali precedenti in care s-au inregistrat obligatii restante, cuantumul obligatiilor restante, precum si modalitatea de colectare a acestora aplicata de organele competente ale autoritatilor publice sus-mentionate.
(2) Lista contribuabililor si informatiile prevazute la alin. (1) se aduc la cunostinta publica pe pagina proprie de Internet a fiecareia dintre institutiile si autoritatile publice respective sau prin alte mijloace, dupa caz.

ART. 2
Inainte de a fi aduse la cunostinta publica, sumele reprezentand obligatii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de catre organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, unde acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe. In cazul contribuabililor cu sucursale si puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atat pentru activitatea proprie, cat si pentru cea a sucursalelor si a punctelor de lucru.

ART. 3
(1) Actualizarea listei debitorilor si a obligatiilor restante inregistrate de catre acestia se face trimestrial, pana in ultima zi a primei luni din trimestrul urmator celui de raportare.
(2) In termen de 15 zile de la achitarea integrala a obligatiilor datorate Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, fiecare creditor bugetar opereaza modificarile la fiecare debitor care si-a achitat aceste obligatii.

ART. 4
(1) Prevederile prezentului titlu nu se aplica persoanelor juridice in privinta carora a fost declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, reglementata de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Obligatiile bugetare stabilite prin titluri de creanta impotriva carora contribuabilul a exercitat caile de atac prevazute de lege nu sunt facute publice pana la solutionarea cailor de atac.

ART. 5
(1) In termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a comunica Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si autoritatilor administratiei publice locale lista contribuabililor mari carora li se aplica prevederile prezentului titlu.
(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi va fi publicata lista contribuabililor mari care inregistreaza obligatii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligatiile bugetare restante inregistrate la aceeasi data de catre ceilalti contribuabili, lista va fi publicata in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Administratiei Publice emit instructiuni de aplicare.

TITLUL II
Transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice

CAP. 1
Dispozitii generale ART. 6
(1) Prezentul titlu stabileste obiectivele, principiile, termenii si conditiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informatiile si serviciile publice si furnizarea acestora, precum si regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparentei informatiilor si serviciilor publice ca parte integranta a reformei administratiei publice.
(2) Autoritatile administratiei publice vor furniza informatiile si serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile traditionale.

ART. 7
Obiectivele prezentului titlu sunt urmatoarele:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor publice;
b) cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a fondurilor publice;
c) imbunatatirea accesului la informatii si servicii publice in conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la informatiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct intre functionarul de la ghiseu si cetatean sau agentul economic;
e) furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
f) intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si indeplini rolul si obiectivele si de a asigura furnizarea, intr-o maniera transparenta, de informatii si servicii publice;
g) promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relatiei intre cetatean si administratia publica, respectiv intre mediul de afaceri si administratia publica, in sensul facilitarii accesului acestora la serviciile si informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
i) promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul institutiilor publice.

ART. 8
(1) Principiile care stau la baza furnizarii de informatii si servicii publice prin mijloace electronice sunt:
a) transparenta in furnizarea de informatii si servicii publice;
b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informatii si servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
c) eficienta utilizarii fondurilor publice;
d) confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului datelor cu caracter personal;
e) garantarea disponibilitatii informatiilor si a serviciilor publice.
(2) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure respectarea principiilor prevazute la alin. (1) in relatia cu persoanele fizice sau juridice interesate sa utilizeze procedura electronica pentru accesul la informatii si servicii publice, precum si pentru schimbul de informatii.

ART. 9
(1) Prin prezentul titlu se infiinteaza Sistemul Electronic National ca sistem informatic de utilitate publica, in scopul asigurarii accesului la informatii publice si furnizarii de servicii publice catre persoane fizice si juridice.
(2) Operatorii Sistemului Electronic National sunt:
a) Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, pentru "Sistemul e-guvernare";
b) Ministerul Administratiei Publice, pentru "Sistemul e-administratie";
c) autoritatea stabilita de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, in conditiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de aparare si siguranta nationala.
(3) Operatorii vor lua masurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic National si vor asigura actiunile de promovare a acestuia.
(4) Operatorii vor utiliza standarde si proceduri de securitate care sa asigure un grad ridicat de fiabilitate si siguranta a operatiunilor desfasurate in cadrul Sistemului Electronic National, in acord cu practicile internationale in domeniu.

ART. 10
In cadrul Sistemului Electronic National pot participa si alte persoane fizice sau juridice, precum banci, notari publici, experti, in conditiile legii.

ART. 11
In sensul prezentului titlu, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) guvernare electronica este utilizarea de catre autoritatile administratiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, in scopul:
1. imbunatatirii accesului la informatiile si serviciile publice ale autoritatilor administratiei publice centrale;
2. eliminarii procedurilor birocratice si simplificarii metodologiilor de lucru;
3. imbunatatirii schimbului de informatii si servicii intre autoritatile administratiei publice centrale;
4. imbunatatirii calitatii serviciilor publice la nivelul administratiei publice centrale;
b) administratie electronica este utilizarea de catre autoritatile administratiei publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, in scopul:
1. imbunatatirii accesului si furnizarii informatiilor si serviciilor publice ale autoritatilor administratiei publice locale catre cetateni;
2. eliminarii procedurilor birocratice si simplificarii metodologiilor de lucru;
3. imbunatatirii schimbului de informatii intre componentele autoritatilor administratiei publice locale;
4. imbunatatirii eficacitatii, eficientei si calitatii serviciilor publice la nivelul autoritatilor administratiei publice locale;
c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronica si la formulare administrative in format electronic ale administratiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit in continuare "Sistem e-guvernare";
d) portalul pentru acces la servicii de administratie electronica si la formulare administrative in format electronic ale administratiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-administratie.ro, denumit in continuare "Sistem e-administratie";
e) Sistemul Electronic National este ansamblul unitar alcatuit din "Sistemul e-guvernare" si "Sistemul e-administratie", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;
f) procedura electronica este modalitatea prin care o persoana fizica sau juridica beneficiaza de facilitatile tehnice oferite de Sistemul Electronic National;
g) interactiunea unidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informatiilor publice si beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa si tipari in vederea depunerii sau transmiterii acestora catre autoritatile administratiei publice prin mijloace traditionale;
h) interactiunea bidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informatiilor publice si beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa si trimite catre autoritatile administratiei publice prin mijloace electronice;
i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic National de a comunica si schimba informatii intr-o modalitate efectiva si compatibila.

ART. 12
(1) Serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:
a) declararea, notificarea si efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele si impozitele datorate de catre persoane fizice si juridice la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurari sociale de sanatate si la bugetele locale;
b) servicii de cautare a unui loc de munca prin intermediul agentiilor de ocupare a fortei de munca, precum: evidenta locurilor de munca, evidenta somerilor, completarea cererilor pentru gasirea unui loc de munca, notificarea cu privire la locurile de munca disponibile;
c) servicii privind obtinerea de autorizatii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obtinerea certificatelor de urbanism, obtinerea autorizatiilor de constructie sau de desfiintare, completarea si transmiterea electronica a documentelor necesare eliberarii autorizatiilor si certificatelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea in vederea eliberarii autorizatiilor sau a certificatelor;
d) servicii privind obtinerea de licente de functionare, precum: completarea cererilor pentru obtinerea de licente, completarea si transmiterea electronica a documentelor necesare eliberarii licentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea in vederea eliberarii licentelor;
e) servicii privind obtinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obtinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
f) servicii privind achizitiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata;
g) servicii privind inregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mentiuni in registrul comertului, precum: transmiterea cererii de inregistrare in registrul comertului, transmiterea electronica a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea in vederea eliberarii autorizatiilor legale;
h) servicii in legatura cu evidenta informatizata a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pasapoartelor, cartilor de identitate si a permiselor de conducere, notificarea schimbarii domiciliului sau resedintei, transmiterea electronica a documentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea in vederea eliberarii unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmarirea solutionarii reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
i) servicii in legatura cu inregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achizitionarea unui nou vehicul, rezervarea optionala a numarului de inmatriculare, completarea formularelor necesare in vederea inmatricularii, programarea in vederea inmatricularii si prezentarii documentelor doveditoare;
j) servicii de sanatate publica, precum: informatii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unitati medicale, efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, intocmirea catalogului national virtual, consultarea de carti sau publicatii in format electronic;
l) inscrierea in diferite forme de invatamant, in special invatamantul liceal si superior: completarea si transmiterea electronica a cererilor de inscriere si a documentelor;
m) servicii privind colectarea de date statistice de catre Institutul National de Statistica, in special: notificari cu privire la demararea anchetelor statistice, completari de chestionare in format electronic, verificarea corelatiilor in timp real si notificarea in caz de erori, agregarea, procesarea si publicarea datelor;
n) servicii privind inregistrarea unei asociatii sau fundatii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
o) servicii privind declaratiile vamale, precum: intocmirea si transmiterea declaratiilor vamale, efectuarea de plati pentru taxele si comisioanele in vama prin mijloace electronice de plata;
p) servicii privind consultarea si eliberarea propriului cazier fiscal;
q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al Romaniei.
(2) Prin hotarare a Guvernului se pot introduce in Sistemul Electronic National si alte servicii decat cele prevazute la alin. (1).

ART. 13
Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic National, impreuna cu autoritatile administratiei publice, elaboreaza rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice in raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate si le inainteaza Guvernului Romaniei.

CAP. 2
Procedura electronica ART. 14
Autoritatile administratiei publice au obligatia de a aplica procedura electronica prevazuta in prezentul capitol pentru furnizarea de informatii si servicii publice prin mijloace electronice catre persoane fizice sau juridice.

ART. 15
Furnizarea serviciilor publice prevazute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic National, se realizeaza gradual, in urmatoarele etape:
a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informatiilor de interes public;
b) interactiunea unidirectionala;
c) interactiunea bidirectionala;
d) efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata.

ART. 16
Dezvoltarea si operarea Sistemului Electronic National se fac in conformitate cu urmatoarele criterii:
a) furnizarea de servicii si informatii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, intr-o modalitate integrata, pe baza de functionalitati, si nu pe baza competentei unei institutii publice;
b) asigurarea accesibilitatii serviciilor si informatiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic National;
c) accesul la serviciile si informatiile publice va fi integrat la nivel central, judetean sau local prin informatiile si serviciile publice furnizate prin procedura electronica;
d) accesul la informatia detinuta de mai multe institutii publice va fi realizat astfel incat sa asigure protectia datelor cu caracter personal, conform legislatiei in vigoare.

ART. 17
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Administratiei Publice stabilesc proceduri si norme, inclusiv cele legate de securitate, care sa asigure gradul necesar de confidentialitate si siguranta in utilizare, in scopul bunei desfasurari a procedurii electronice.

ART. 18
(1) Toate documentele transmise in cadrul procedurii electronice trebuie sa fie prezentate in forma electronica si semnate electronic, in conditiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic National.
(2) Orice document in forma electronica trebuie inregistrat in momentul transmiterii si al primirii, in conformitate cu procedura stabilita de operatorii Sistemului Electronic National.
(3) Orice document in forma electronica trebuie confirmat la primire, cu exceptia documentelor care confirma primirea.
(4) Formatul documentului electronic, precum si conditiile generarii, transmiterii si stocarii acestuia sunt stabilite de catre operatorii Sistemului Electronic National si aprobate prin hotarare a Guvernului.

ART. 19
(1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania, infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 271/2001, aproba proiectele din domeniul guvernarii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autoritatilor administratiei publice si supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronica, tinand cont de:
a) prioritatile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;
b) planificarea fondurilor si controlul investitiilor realizate in domeniul tehnologiei informatiei;
c) securitatea informatiilor;
d) protectia datelor cu caracter personal;
e) accesibilitatea, diseminarea si modul de conservare a informatiilor publice;
f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;
g) alte elemente legate de guvernare electronica.
(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania exercita si urmatoarele atributii:
a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltarii si administrarii efective a initiativelor de guvernare electronica;
b) recomanda adaptari ale strategiei si prioritatilor nationale cu privire la guvernarea electronica;
c) promoveaza utilizarea inovatiei in domeniul tehnologiei informatiei de catre autoritatile administratiei publice, initiative ce implica cooperarea intre mai multe autoritati publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare si a utilizarii tehnologiei informatiei;
d) monitorizeaza modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si al Ministerului Administratiei Publice;
e) coordoneaza, prin intermediul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administratiei publice centrale, in scopul furnizarii de servicii de guvernare electronica, si va urmari eficientizarea utilizarii tehnologiei informatiei de catre institutiile publice ale administratiei publice centrale;
f) coordoneaza, prin intermediul Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administratiei publice locale, in scopul furnizarii de servicii de administratie electronica, si va urmari eficientizarea utilizarii tehnologiei informatiei de catre institutiile publice ale administratiei publice locale;
g) coordoneaza activitatea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel national, a unui set de standarde si recomandari in domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta si securitatea sistemelor de guvernare electronica;
h) coordoneaza activitatea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Administratiei Publice in stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel national, a unui set de standarde si recomandari in domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea si interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronica si a bazelor de date aferente.

ART. 20
(1) In scopul acoperirii costurilor de operare si utilizare a Sistemului Electronic National, fiecare persoana juridica ce utilizeaza procedura electronica pentru obtinerea de servicii trebuie sa plateasca, dupa caz, operatorilor Sistemului Electronic National un tarif anual de utilizare.
(2) Cuantumul tarifului de utilizare si categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Obligatia de plata a tarifului de utilizare prevazut la alin. (1) se naste in momentul inregistrarii in sistem.
(4) Persoanele fizice si institutiile publice nu datoreaza tarife de utilizare.
(5) Tariful prevazut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic National.

ART. 21
Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic National, in conformitate cu prioritatile si directiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania.

ART. 22
In fiecare an, pana la data de 31 martie, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Informatiilor Publice vor inainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania, un raport cu privire la stadiul furnizarii de servicii si informatii publice prin intermediul procedurii electronice.

CAP. 3
Conditii de participare la procedura electronica ART. 23
Orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a accesa prin procedura electronica, in conditiile Legii nr. 544/2001 si ale prezentului titlu, informatiile si serviciile publice.

ART. 24
(1) Participarea la procedura electronica se poate face numai dupa inregistrarea in Sistemul Electronic National.
(2) Conditiile si procedura de inregistrare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Orice persoana fizica sau juridica din Romania are dreptul sa solicite inregistrarea in Sistemul Electronic National.
(4) Toate autoritatile administratiei publice au obligatia sa se inregistreze si sa utilizeze Sistemul Electronic National.

CAP. 4
Implementarea Sistemului Electronic National ART. 25
(1) Prin hotarare a Guvernului se stabilesc autoritatile administratiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum si formularele administrative si serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronica.
(2) Inregistrarea in Sistemul Electronic National a autoritatilor administratiei publice interesate sa participe la procedura electronica se realizeaza gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotarare a Guvernului.

ART. 26
In termen de 60 de zile de la inregistrarea in Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice va transmite Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Administratiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizeaza in raporturile cu persoanele fizice si juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic National.

ART. 27
(1) In termen de 6 luni de la inregistrarea in Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice are obligatia de a utiliza formulare administrative in format electronic prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25.
(2) In termen de 12 luni de la inregistrarea in Sistemul Electronic National, institutiile publice ale administratiei publice centrale au obligatia de a implementa si utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25, in concordanta cu sistemele informatice existente in cadrul acestora.
(3) In termen de 24 de luni de la inregistrarea in Sistemul Electronic National, institutiile publice ale administratiei publice locale au obligatia de a implementa si utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25, in concordanta cu resursele si sistemele informatice existente in cadrul acestora.

ART. 28
(1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, toate autoritatile administratiei publice vor transmite Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Informatiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informatiile publice si serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
(2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, toate autoritatile administratiei publice vor transmite Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Informatiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente in cadrul acestora si la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum si la categoriile de utilizatori carora li se adreseaza.

ART. 29
In termen de 6 luni de la inregistrarea in Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice, stabilita conform art. 25, are obligatia de a-si crea o pagina proprie de Internet.

ART. 30
Realizarea paginilor de Internet ale autoritatilor administratiei publice se face avand in vedere urmatoarele criterii de performanta:
a) viteza de regasire a informatiilor;
b) accesibilitatea si disponibilitatea informatiilor si serviciilor publice oferite;
c) relevanta informatiei prezentate;
d) structurarea informatiilor;
e) existenta unor masuri pentru protectia datelor cu caracter personal;
f) existenta unor masuri de securitate pentru protejarea informatiei.

CAP. 5
Dispozitii finale ART. 31
Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic National, in functie de gradul de dezvoltare a tehnologiei si de cerintele de securitate necesare.

ART. 32
(1) Ministerul Administratiei Publice va infiinta, pana la data de 31 ianuarie 2004, prin hotarare a Guvernului, Centrul Informatic National al Ministerului Administratiei Publice, care va intretine, dezvolta si promova "Sistemul e-administratie".
(2) Incepand cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administratie" este Centrul Informatic National al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administratiei Publice.

ART. 33
Prevederile prezentului titlu intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

TITLUL III
Prevenirea si combaterea criminalitatii informatice

CAP. 1
Dispozitii generale ART. 34
Prezentul titlu reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, prin masuri specifice de prevenire, descoperire si sanctionare a infractiunilor savarsite prin intermediul sistemelor informatice, asigurandu-se respectarea drepturilor omului si protectia datelor personale.

ART. 35
(1) In prezentul titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) prin sistem informatic se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic;
b) prin prelucrare automata a datelor se intelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;
c) prin program informatic se intelege un ansamblu de instructiuni care pot fi executate de un sistem informatic in vederea obtinerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se intelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de catre un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se intelege:
1. orice persoana fizica sau juridica ce ofera utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice alta persoana fizica sau juridica ce prelucreaza sau stocheaza date informatice pentru persoanele prevazute la pct. 1 si pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informational se intelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizata printr-un sistem informatic si produse de acesta, care reprezinta o parte din lantul de comunicare, indicand originea, destinatia, ruta, ora, data, marimea, volumul si durata comunicarii, precum si tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se intelege orice informatie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzand tipul de comunicatie si serviciul folosit, adresa postala, adresa geografica, numere de telefon sau alte numere de acces si modalitatea de plata a serviciului respectiv, precum si orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin masuri de securitate se intelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul carora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;
i) prin materiale pornografice cu minori se intelege orice material care prezinta un minor avand un comportament sexual explicit sau o persoana majora care este prezentata ca un minor avand un comportament sexual explicit ori imagini care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un comportament sexual explicit.
(2) In sensul prezentului titlu, actioneaza fara drept persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu este autorizata, in temeiul legii sau al unui contract;
b) depaseste limitele autorizarii;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfasura cercetari stiintifice sau de a efectua orice alta operatiune intr-un sistem informatic.

CAP. 2
Prevenirea criminalitatii informatice ART. 36
Pentru asigurarea securitatii sistemelor informatice si a protectiei datelor personale, autoritatile si institutiile publice cu competente in domeniu, furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile desfasoara activitati comune si programe de prevenire a criminalitatii informatice.

ART. 37
Autoritatile si institutiile publice cu competente in domeniu, in cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile promoveaza politici, practici, masuri, proceduri si standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

ART. 38
Autoritatile si institutiile publice cu competente in domeniu, in cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile organizeaza campanii de informare privind criminalitatea informatica si riscurile la care sunt expusi utilizatorii de sisteme informatice.

ART. 39
(1) Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe constituie si actualizeaza continuu baze de date privind criminalitatea informatica.
(2) Institutul National de Criminologie din subordinea Ministerului Justitiei efectueaza studii periodice in scopul identificarii cauzelor care determina si a conditiilor ce favorizeaza criminalitatea informatica.

ART. 40
Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe desfasoara programe speciale de pregatire si perfectionare a personalului cu atributii in prevenirea si combaterea criminalitatii informatice.

ART. 41
Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligatia de a avertiza utilizatorii cu privire la conditiile legale de acces si utilizare, precum si cu privire la consecintele juridice ale accesului fara drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie sa fie accesibila oricarui utilizator.

CAP. 3
Infractiuni si contraventii

SECTIUNEA 1
Infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice
ART. 42
(1) Accesul, fara drept, la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savarsita in scopul obtinerii de date informatice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita prin incalcarea masurilor de securitate, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

ART. 43
(1) Interceptarea, fara drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica si care este destinata unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaza in cadrul unui sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si interceptarea, fara drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce contine date informatice care nu sunt publice.

ART. 44
(1) Fapta de a modifica, sterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fara drept, constituie infractiune si de pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

ART. 45
Fapta de a perturba grav, fara drept, functionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, stergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

ART. 46
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevazute la alin. (1) in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.

ART. 47
Tentativa infractiunilor prevazute la art. 42-46 se pedepseste.

SECTIUNEA a 2-a
Infractiuni informatice ART. 48
Fapta de a introduce, modifica sau sterge, fara drept, date informatice ori de a restrictiona, fara drept, accesul la aceste date, rezultand date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a fi utilizate in vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 49
Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

ART. 50
Tentativa infractiunilor prevazute la art. 48 si 49 se pedepseste.

SECTIUNEA a 3-a
Pornografia infantila prin sisteme informatice ART. 51
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi producerea in vederea raspandirii, oferirea sau punerea la dispozitie, raspandirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori detinerea, fara drept, de materiale pornografice cu minori intr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
(2) Tentativa se pedepseste.

SECTIUNEA a 4-a
Contraventii ART. 52
Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 41 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

ART. 53
(1) Constatarea contraventiei prevazute la art. 52 si aplicarea sanctiunii se fac de catre personalul imputernicit in acest scop de catre ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, precum si de catre personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contraventiei prevazute la art. 52 ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAP. 4
Dispozitii procedurale ART. 54
(1) In cazuri urgente si temeinic justificate, daca exista date sau indicii temeinice cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni prin intermediul sistemelor informatice, in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, se poate dispune conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informational, fata de care exista pericolul distrugerii ori alterarii.
(2) In cursul urmaririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanta motivata, la cererea organului de cercetare penala sau din oficiu, iar in cursul judecatii, de instanta prin incheiere.
(3) Masura prevazuta la alin.(1) se dispune pe o durata ce nu poate depasi 90 de zile si poate fi prelungita, o singura data, cu o perioada ce nu poate depasi 30 de zile.
(4) Ordonanta procurorului sau incheierea instantei se transmite, de indata, oricarui furnizor de servicii sau oricarei persoane in posesia careia se afla datele prevazute la alin. (1), aceasta fiind obligata sa le conserve imediat, in conditii de confidentialitate.
(5) In cazul in care datele referitoare la traficul informational se afla in posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevazut la alin. (4) are obligatia de a pune, de indata, la dispozitia organului de urmarire penala sau a instantei informatiile necesare identificarii celorlalti furnizori de servicii, in vederea cunoasterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
(6) Pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este obligat sa incunostinteze, in scris, persoanele fata de care se efectueaza urmarirea penala si ale caror date au fost conservate.

ART. 55
(1) In termenul prevazut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizatiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, ori instanta de judecata dispune cu privire la ridicarea obiectelor care contin date informatice, date referitoare la traficul informational sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le detine, in vederea efectuarii de copii, care pot servi ca mijloc de proba.
(2) Daca obiectele care contin datele informatice sau datele referitoare la traficul informational nu sunt puse de bunavoie la dispozitia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevazut la alin. (1) sau instanta de judecata dispune ridicarea silita. In cursul judecatii, dispozitia de ridicare silita se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire, prin organul de cercetare penala.
(3) Copiile prevazute la alin. (1) se realizeaza cu mijloace tehnice si proceduri adecvate de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.

ART. 56
(1) Ori de cate ori pentru descoperirea si strangerea probelor este necesara cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevazut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.
(2) Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca ridicarea obiectelor care contin datele prevazute la alin. (1) ar afecta grav desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de proba si care se realizeaza
potrivit art. 55 alin. (3).
(3) In cazul in care, cu ocazia cercetarii unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate sunt cuprinse intr-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice si sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, se poate dispune, de indata, autorizarea efectuarii perchezitiei in vederea cercetarii tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate.
(4) Dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplica in mod corespunzator.

ART. 57
(1) Accesul intr-un sistem informatic, precum si interceptarea si inregistrarea comunicarilor desfasurate prin intermediul sistemelor informatice se efectueaza cand sunt utile pentru aflarea adevarului, iar stabilirea situatiei de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizata in baza altor probe.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) se realizeaza cu autorizarea motivata a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de catre organele de cercetare penala, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate.
(3) Autorizatia prevazuta la alin. (2) se da pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a masurii autorizate nu poate depasi 4 luni.
(4) Pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este obligat sa incunostinteze in scris persoanele fata de care s-au dispus masurile prevazute la alin. (1).
(5) Dispozitiile Codului de procedura penala referitoare la inregistrarile audio sau video se aplica in mod corespunzator.

ART. 58
Dispozitiile prezentului capitol se aplica in urmarirea penala sau judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute in prezentul titlu si a oricaror alte infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor informatice.

ART. 59
In cazul infractiunilor prevazute in prezentul titlu si al oricaror alte infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la indeplinire a confiscarii speciale prevazute la art. 118 din Codul penal se pot lua masurile asiguratorii prevazute de Codul de procedura penala.

CAP. 5
Cooperare internationala ART. 60
(1) Autoritatile judiciare romane coopereaza in mod direct, in conditiile legii si cu respectarea obligatiilor decurgand din instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, cu institutiile avand atributii similare din alte state, precum si cu organizatiile internationale specializate in domeniu.
(2) Cooperarea, care se organizeaza si se desfasoara potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, dupa caz, asistenta judiciara internationala in materie penala, extradarea, identificarea, blocarea, sechestrarea si confiscarea produselor si instrumentelor infractiunii, desfasurarea anchetelor comune, schimbul de informatii, asistenta tehnica sau de alta natura pentru culegerea si analiza informatiilor, formarea personalului de specialitate, precum si alte asemenea activitati.

ART. 61
(1) La solicitarea autoritatilor competente romane sau ale altor state, pe teritoriul Romaniei se pot desfasura anchete comune, in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii informatice.
(2) Anchetele comune prevazute la alin. (1) se desfasoara in baza acordurilor bilaterale sau multilaterale incheiate de autoritatile competente.
(3) Reprezentantii autoritatilor competente romane pot participa la anchete comune desfasurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.

ART. 62
(1) Pentru asigurarea cooperarii internationale imediate si permanente in domeniul combaterii criminalitatii informatice se infiinteaza, in cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
(2) Serviciul de combatere a criminalitatii informatice are urmatoarele atributii:
a) acorda asistenta de specialitate si ofera date despre legislatia romana in materie punctelor de contact similare din alte state;
b) dispune conservarea imediata a datelor, precum si ridicarea obiectelor care contin datele informatice sau datele referitoare la traficul informational solicitate de o autoritate straina competenta;
c) executa sau faciliteaza executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate in cauze privind combaterea criminalitatii informatice, cooperand cu toate autoritatile romane competente.

ART. 63
(1) In cadrul cooperarii internationale, autoritatile straine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitatii informatice conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informational, existente intr-un sistem informatic de pe teritoriul Romaniei, cu privire la care autoritatea straina urmeaza sa formuleze o cerere de asistenta judiciara internationala in materie penala.
(2) Cererea de conservare imediata prevazuta la alin. (1) cuprinde urmatoarele:
a) autoritatea care solicita conservarea;
b) o scurta prezentare a faptelor care fac obiectul urmaririi penale si incadrarea juridica a acestora;
c) datele informatice care se solicita a fi conservate;
d) orice informatie disponibila, necesara pentru identificarea detinatorului de date informatice si a localizarii sistemului informatic;
e) utilitatea datelor informatice si necesitatea conservarii lor;
f) intentia autoritatii straine de a formula o cerere de asistenta judiciara internationala in materie penala.
(3) Cererea de conservare se executa potrivit art. 54 pentru o perioada care nu poate fi mai mica de 60 de zile si este valabila pana la luarea unei decizii de catre autoritatile romane competente cu privire la cererea de asistenta judiciara internationala in materie penala.

ART. 64
Daca in executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constata ca un furnizor de servicii al altui stat este in posesia unor date referitoare la traficul informational, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice va informa de indata despre aceasta autoritatea straina solicitanta, comunicand totodata informatiile necesare identificarii respectivului furnizor de servicii.

ART. 65
(1) O autoritate straina competenta poate avea acces la sursele publice romane de date informatice publice, fara a fi necesara formularea unei solicitari in acest sens catre autoritatile romane.
(2) O autoritate straina competenta poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul sau, date informatice stocate in Romania, daca are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, sa le puna la dispozitie prin intermediul acelui sistem informatic, fara a fi necesara formularea unei solicitari in acest sens catre autoritatile romane.

ART. 66
Autoritatile romane competente pot transmite, din oficiu, autoritatilor straine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal, informatiile si datele detinute, necesare pentru descoperirea infractiunilor savarsite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru solutionarea de catre autoritatile straine competente a cauzelor referitoare la aceste infractiuni.

ART. 67
Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abroga.

TITLUL IV
Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice
si functiilor publice

CAP. 1
Dispozitii generale ART. 68
Prezentul titlu reglementeaza conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor ce pot interveni in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice.

ART. 69
(1) Prevederile prezentului titlu se aplica persoanelor care exercita urmatoarele demnitati publice si functii publice:
a) Presedinte al Romaniei;
b) deputat si senator;
c) consilier prezidential si consilier de stat din Administratia Prezidentiala;
d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, prefect si subprefect;
e) magistrati;
f) alesi locali;
g) functionari publici.
(2) Functiile asimilate celor de ministru, secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul unor autoritati publice centrale sunt cele prevazute in actele normative privind organizarea si functionarea acestor autoritati.
(3) Prin alesi locali se intelege primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, consilierii locali si consilierii judeteni.

CAP. 2
Conflictul de interese

SECTIUNEA 1
Definitie si principii ART. 70
Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

ART. 71
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice sunt:
impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.

SECTIUNEA a 2-a
Conflictul de interese in exercitarea functiei de membru al Guvernului si a altor functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala ART. 72
(1) Persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul sotul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligatiile prevazute in alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

ART. 73
(1) Incalcarea obligatiilor prevazute in art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativa, daca nu este o fapta mai grava, potrivit legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate prin incalcarea obligatiilor prevazute in art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
(3) Verificarea sesizarilor privind incalcarea obligatiilor prevazute in art. 72 alin. (1) se face de catre Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificarilor se prezinta primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra masurilor ce se impun.
(4) Daca din verificarile efectuate potrivit alin. (3) rezulta ca cel in cauza a realizat foloase materiale prin savarsirea abaterii administrative prevazute la alin. (1), primul-ministru dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire penala competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea curtii de apel este supusa recursului.
(6) Hotararea judecatoreasca irevocabila sau, dupa caz, decizia primului-ministru, neatacata in termenul prevazut la alin. (5), se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(7) Persoana care a savarsit o abatere administrativa constatata potrivit alin. (3)-(6) este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie publica dintre cele prevazute la art. 72 alin. (1) pentru o perioada de 3 ani de la data publicarii hotararii judecatoresti sau, dupa caz, a deciziei primului-ministru.

ART. 74
(1) In cazul conflictului de interese prevazut in prezenta sectiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoana sau se poate sesiza din oficiu.
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunica, in scris, modul de solutionare a sesizarii, in termen de 30 de zile de la data solutionarii acesteia.

ART. 75
Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese prevazut in prezenta sectiune se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis sau incheiat.

SECTIUNEA a 3-a
Conflictul de interese privind alesii locali ART. 76
(1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
(3) Daca in urma controlului asupra legalitatii actelor juridice incheiate sau emise de persoanele prevazute la alin. (1) rezulta ca alesul local in cauza a realizat foloase materiale, prefectul dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire penala competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici.
(4) Orice persoana interesata poate sesiza, in scris, prefectul in legatura cu faptele prevazute la alin. (1). Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

ART. 77
Conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevazute in art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 78
Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese prevazut in prezenta sectiune se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis sau incheiat.

SECTIUNEA a 4-a
Conflictul de interese privind functionarii publici ART. 79
(1) Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
b) participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.
(2) In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct.
Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1), conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct functionarul public in cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel de experienta.
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (2) poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii.

CAP. 3
Incompatibilitati

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale ART. 80
Incompatibilitatile privind demnitatile publice si functiile publice sunt cele reglementate de Constitutie, de legea aplicabila autoritatii sau institutiei publice in care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o functie publica isi desfasoara activitatea, precum si de dispozitiile prezentului titlu.

SECTIUNEA a 2-a
Incompatibilitati privind calitatea de parlamentar ART. 81
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, potrivit Constitutiei, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin functii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se intelege functiile din administratia publica asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate celor de secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, functiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autoritati si institutii publice, functiile de consilieri locali si consilieri judeteni, de prefecti si subprefecti si celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar si secretar ai unitatilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere si executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judetene si consiliilor locale, precum si functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le detin sa candideze in alegeri.

ART. 82
(1) Calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibila cu:
a) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
b) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a);
c) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. a);
d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
e) calitatea de comerciant persoana fizica;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
(2) In mod exceptional, Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, la propunerea Guvernului si cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membru in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta.
(3) Deputatii si senatorii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

ART. 83
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrarii in vigoare a prezentului titlu se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute de art. 81 si 82 va informa, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
(2) In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta intre mandatul de parlamentar si functia care genereaza incompatibilitatea, demisionand din una dintre functii.
(3) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2), daca starea de incompatibilitate continua sa existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din functia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunostinta Camerei din care face parte parlamentarul. Hotararea Camerei prin care se constata demisia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevazuta in Regulamentul Camerei Deputatilor si in Regulamentul Senatului.

SECTIUNEA a 3-a
Incompatibilitati privind functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala ART. 84
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:
a) orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori a altor situatii prevazute de Constitutie;
b) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
c) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
d) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. c);
e) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. c);
f) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
(2) Functia de secretar de stat, functia de subsecretar de stat si functiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei functii publice de autoritate, precum si cu exercitarea functiilor prevazute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) In mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) ca reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si persoanele care indeplinesc functii asimilate acestora pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

ART. 85
(1) Functia de prefect si subprefect este incompatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;
c) functia de consilier local sau consilier judetean;
d) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
f) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. e);
g) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. e);
h) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
i) calitatea de comerciant persoana fizica;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
(2) Prefectii si subprefectii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

ART. 86
(1) Persoana care exercita una dintre functiile publice de autoritate prevazute la art. 84 si 85 este obligata, la data depunerii juramantului sau, dupa caz, la data numirii in functie, sa declare ca nu se afla in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.
(2) In cazul in care, in timpul exercitarii functiei publice de autoritate prevazute la art. 84 si 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, se procedeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru functia de prim-ministru, ministru si ministru delegat, se aplica dispozitiile corespunzatoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor;
b) pentru functia de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, precum si pentru functia de prefect si subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care il va informa pe primul-ministru, pentru a dispune masurile necesare.

SECTIUNEA a 4-a
Incompatibilitati privind alesii locali ART. 87
(1) Functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu:
a) functia de consilier local;
b) functia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;
d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;
e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;
f) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;
k) orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.
(2) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti nu pot detine, pe durata exercitarii mandatului, functia de consilier judetean.
(3) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

ART. 88
(1) Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu:
a) functia de primar sau viceprimar;
b) functia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;
d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
f) functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.
(2) O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

ART. 89
(1) Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean.
(2) Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre agentii economici prevazuti la alin. (1).
(3) Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.

ART. 90
(1) Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

ART. 91
(1) Starea de incompatibilitate intervine numai dupa validarea mandatului, iar in cazul prevazut
la art. 88 alin. (2), dupa validarea celui de-al doilea mandat, respectiv dupa numirea sau angajarea alesului local, ulterior validarii mandatului, intr-o functie incompatibila cu cea de ales local.
(2) In cazul prevazut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I a acestuia devin actionari.
(3) Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei sectiuni este obligat sa demisioneze din una dintre functiile incompatibile in cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(4) In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile in termenul prevazut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, dupa caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
(6) In cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar in cazul consilierilor locali si consilierilor judeteni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 92
(1) Incalcarea dispozitiilor art. 90 atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractelor.
(2) Consilierii locali si consilierii judeteni care au contracte incheiate cu incalcarea art. 90 au obligatia ca, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa renunte la contractele incheiate. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(3) Incalcarea obligatiei prevazute la alin. (2) atrage incetarea de drept a mandatului de ales local.
(4) Constatarea incetarii mandatului de consilier local sau consilier judetean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
(6) Prevederile alin. (1) si (3) nu se aplica daca, pana la emiterea ordinului de catre prefect, se face dovada ca incalcarea dispozitiilor art. 90 a incetat.

ART. 93
(1) Prevederile art. 90 se aplica si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societatile infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.
(2) Incalcarea de catre persoanele prevazute la alin. (1) a dispozitiilor art. 90 atrage incetarea de drept a raporturilor de munca.
(3) Constatarea incetarii raporturilor de munca se face prin ordin sau dispozitie a conducatorilor autoritatilor publice sau ai agentilor economici prevazuti la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 5-a
Incompatibilitati privind functionarii publici ART. 94
(1) Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica.
(2) Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate, dupa cum urmeaza:
a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;
b) in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publica, in conditiile legii, pe durata numirii sale;
c) in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori in alte unitati cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizata;
d) in calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa iesirea din corpul functionarilor publici.
(4) Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.
(5) In situatia prevazuta la alin. (2) lit. b), la incheierea mandatului demnitarului, functionarul public este reincadrat in functia publica detinuta sau intr-o functie similara.

ART. 95
(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care seful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) vor opta, in termen de 60 de zile, pentru incetarea raporturilor ierarhice directe sau renuntarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoana poate sesiza existenta situatiilor prevazute la alin. (1) sau (2).
(5) Situatiile prevazute la alin. (1) si neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (3) se constata de catre seful ierarhic superior al functionarilor publici respectivi, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soti sau rude de gradul I.
(6) Situatiile prevazute la alin. (2) si neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (3) se constata, dupa caz, de catre primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar si functionarul public sot sau ruda de gradul I.

ART. 96
(1) Functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.
(2) In situatia functionarilor publici care desfasoara activitatile prevazute la alin. (1), documentele care alcatuiesc dosarul profesional sunt gestionate de catre autoritatea sau institutia publica la care acestia sunt numiti.

ART. 97
(1) Functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica.
(2) Raportul de serviciu al functionarului public se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, pana in ziua ulterioara alegerilor, daca nu este ales;
b) pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica, in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit.

ART. 98
(1) Functionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2) Functionarilor publici le este interzis sa fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice si sa exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic.
(3) Functionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor functionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functia publica.

CAP. 4
Alte conflicte de interese si incompatibilitati ART. 99
(1) Persoanelor care exercita urmatoarele demnitati publice si functii publice de autoritate din cadrul autoritatilor si institutiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curtii de Conturi;
b) presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectie;
c) Avocatul Poporului si adjunctii sai;
d) membrii Consiliului Concurentei;
e) membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consilului de administratie si angajatii cu functii de conducere ai Bancii Nationale a Romaniei;
g) directorul Serviciului Roman de Informatii, prim-adjunctul si adjunctii sai;
h) directorul Serviciului de Informatii Externe si adjunctii sai;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;
j) membrii Consiliului National al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administratie si ai comitetelor directoare ale Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;
m) directorul general si membrii consiliului director al Agentiei Nationale de Presa ROMPRES li se aplica dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitatilor prevazut in prezentul titlu pentru ministri si, respectiv, secretari de stat, precum si incompatibilitatile prevazute in legi speciale.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.
(3) Dispozitiile art. 73 si 74 se aplica in mod corespunzator si persoanelor prevazute la alin. (1) de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupa demnitatile publice si functiile publice de autoritate din cadrul autoritatilor si institutiilor prevazute la alin. (1), daca se afla intr-un caz de incompatibilitate, vor informa, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputatilor si, respectiv, Senatului.
(5) In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (4), persoanele care exercita demnitatile publice si functiile publice prevazute la alin. (1) vor opta intre aceste functii si cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din functia care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (5), daca starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa functia sau demnitatea publica este considerata demisionata din aceasta functie. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si, respectiv, Senatului. Hotararea Camerei prin care se constata demisia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 100
(1) Consilierilor prezidentiali si consilierilor de stat din Administratia Prezidentiala li se aplica
dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitatilor prevazut in prezentul titlu pentru ministri si, respectiv, secretari de stat.
(2) Consilierii prezidentiali si consilierii de stat din Administratia Prezidentiala pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.
(3) Dispozitiile art. 73 si 74 se aplica in mod corespunzator si persoanelor prevazute la alin. (1) de catre Presedintele Romaniei.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Prezidentiale.

CAP. 5
Reglementari privind magistratii ART. 101
Functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

ART. 102
Magistratilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
b) sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare sau financiare, companii nationale, societati nationale ori regii autonome;
c) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

ART. 103
(1) Magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice.
(2) Magistratii nu pot sa faca parte din partide politice ori sa desfasoare activitati cu caracter politic.
(3) Magistratii au obligatia ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

ART. 104
Magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia.

ART. 105
(1) Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, in calitate de judecator sau procuror:
a) daca sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei;
b) daca ei, sotii sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si magistratului care participa, in calitate de judecator sau procuror, la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul sau ruda pana la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea in fond a acelei cauze.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala referitoare la incompatibilitati, abtinere si recuzare.

ART. 106
(1) Judecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat, timp de 2 ani de la incetarea calitatii de judecator.
(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea unde a functionat, timp de 2 ani de la incetarea calitatii de procuror.

ART. 107
Magistratii au obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei sau, dupa caz, a procurorului general in subordinea caruia functioneaza orice ingerinta in actul de justitie, de natura politica sau economica, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.

ART. 108
(1) Incalcarea dispozitiilor art. 101-105 si 107 constituie abateri disciplinare si se sanctioneaza, in raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
b) indepartarea din magistratura.
(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Judecatorul sau procurorul sanctionat cu indepartarea din magistratura nu poate ocupa nici o functie de specialitate juridica timp de 3 ani.

ART. 109
(1) Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

ART. 110
Dispozitiile art. 101-104, 107 si 109 se aplica in mod corespunzator si judecatorilor Curtii Constitutionale.

CAP. 6
Dispozitii comune ART. 111
(1) Persoanele care exercita demnitatile publice si functiile publice prevazute in prezentul titlu vor depune o declaratie de interese, pe propria raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita.
(2) Functiile si activitatile care se includ in declaratia de interese sunt:
a) functiile detinute in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale ori partide politice;
b) activitatile profesionale remunerate;
c) calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1), care nu indeplinesc alte functii sau nu desfasoara alte activitati decat cele legate de mandatul sau functia pe care o exercita, depun o declaratie in acest sens.

ART. 112
(1) Declaratia de interese se depune in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau in termen de 15 zile de la data validarii mandatului ori, dupa caz, de la data numirii in functie.
(2) Persoanele care exercita demnitatile publice si functiile publice prevazute in prezentul titlu vor actualiza declaratiile de interese ori de cate ori intervin schimbari care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie inscrise in aceste declaratii. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii, modificarii sau incetarii functiilor sau activitatilor.

ART. 113
(1) Declaratiile de interese sunt publice si se depun dupa cum urmeaza:
a) Presedintele Romaniei, la seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale;
b) deputatii si senatorii, la secretarul general al Camerei din care acestia fac parte;
c) consilierii prezidentiali si consilierii de stat din Administratia Prezidentiala, la seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale;
d) membrii Guvernului, secretarii de stat si subsecretarii de stat, la secretarul general al Guvernului;
e) persoanele care indeplinesc functii asimilate celei de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autoritatii publice sub controlul careia se afla;
f) magistratii, la presedintele instantei sau la conducatorul parchetului la care functioneaza; presedintii instantelor si conducatorii parchetelor, la presedintii instantelor si, respectiv, conducatorii parchetelor superioare; presedintele Curtii Supreme de Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, la Consiliul Superior al Magistraturii;
g) prefectii si subprefectii, la secretarul general al prefecturii;
h) alesii locali, la secretarul unitatii administrativ-teritoriale;
i) functionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice sau, dupa caz, al unitatilor din care fac parte.
(2) Numele persoanelor prevazute la alin. (1), care, in mod nejustificat, nu depun declaratia de interese potrivit art. 112, se publica pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritati ori institutii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judetene, dupa caz.
(3) Evidenta declaratiilor de interese se consemneaza intr-un registru special, denumit "Registrul declaratiilor de interese", al carui model se stabileste prin hotarare a Guvernului.

ART. 114
(1) Se interzice folosirea de catre o persoana care exercita o demnitate publica sau o functie publica dintre cele prevazute in prezentul titlu, in interes privat, a simbolurilor care au legatura cu exercitiul demnitatii sau functiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele insotit de calitatea persoanei care exercita demnitatile publice si functiile publice prevazute in prezentul titlu in orice forma de publicitate a unui agent economic roman sau strain, precum si a vreunui produs comercial, national sau strain.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica, numele, vocea sau semnatura persoanei care exercita demnitatile publice si functiile publice prevazute in prezentul titlu pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu exceptia publicitatii gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercita o demnitate publica sau o functie publica dintre cele prevazute in prezentul titlu folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informatiilor care nu sunt publice, obtinute in legatura cu exercitarea atributiilor, in scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii.

CAP. 7
Dispozitii finale ART. 115
Alte cazuri de incompatibilitati si interdictii sunt cele stabilite prin legi speciale.

ART. 116
(1) Prefectii sunt obligati sa verifice, in cel mult 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, situatia tuturor alesilor locali din judet. In acest scop, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, precum si conducatorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale sunt obligati sa puna la dispozitia prefectului si a persoanelor imputernicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor carora le sunt aplicabile incompatibilitatile si interdictiile prevazute de prezentul titlu.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sanctiuni, potrivit legii.

ART. 117
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 si teza finala a art. 152 "iar consilierii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor exercita mandatul pana la urmatoarele alegeri locale" din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdictii pentru alesii locali si functionarii publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 378/2002.

TITLUL V
Grupurile de interes economic

CAP. 1
Grupurile de interes economic

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale ART. 118
(1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.
(2) Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
(3) Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
(4) Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.
(5) Grupul nu poate:
a) exercita, in mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activitatii membrilor sai sau a unei alte persoane juridice, in special in domeniile personalului, finantelor si investitiilor;
b) sa detina actiuni, parti sociale sau de interes, in mod direct sau indirect, la una dintre societatile comerciale membre;
detinerea de actiuni, parti sociale sau de interes in alta societate comerciala este permisa doar in masura in care aceasta este necesara pentru indeplinirea obiectivelor grupului si daca se face in numele membrilor;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul creditarii, in alte conditii decat cele prevazute expres de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a unui administrator ori director al societatii comerciale sau a sotului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, daca operatiunea de creditare priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris;
e) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul transmiterii de bunuri, in alte conditii decat cele prevazute expres de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la si de la administratorul sau directorul societatii comerciale ori sotul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte;
f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.
(6) Grupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile.

ART. 119
(1) Membrii grupului de interes economic raspund nelimitat pentru obligatiile grupului si solidar, in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor indrepta mai intai impotriva acestuia pentru obligatiile lui si, numai daca acesta nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului.
(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) si in masura in care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, nascute anterior aderarii sale; hotararea de exonerare este opozabila tertilor de la data mentionarii in registrul comertului si a publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

SECTIUNEA a 2-a
Constituirea grupului de interes economic ART. 120
(1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si incheiat in forma autentica, denumit act constitutiv.
(2) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea grupului sunt considerati fondatori.
(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, dare de mita, luare de mita, primire de foloase necuvenite, trafic de influenta, marturie mincinoasa, fals, uz de fals, precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, infractiunile prevazute de Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, si infractiunile de spalare a banilor prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, cu modificarile ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu functii de administrator, cenzor si lichidator al grupului de interes economic.

ART. 121
(1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital.
(2) In cazul in care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfasurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima si pot avea orice natura.
(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrara se considera nula.

ART. 122
(1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileste modul de organizare a grupului, in conditiile stabilite de prezentul titlu, si va cuprinde:
a) denumirea, precedata sau urmata de sintagma "grup de interes economic" ori de initialele "G.I.E.", sediul si, daca este cazul, emblema grupului;
b) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridica, sediul si nationalitatea membrilor, persoane juridice;
c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, in functie de forma juridica a acestora;
d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, precum si a naturii comerciale sau necomerciale a activitatii;
e) capitalul subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui membru si a modului de varsare a acestuia, valoarea aportului in natura si a modului de evaluare, in cazul in care grupul se constituie cu capital;
f) durata grupului;
g) membrii care reprezinta si administreaza grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat, precum si conditiile in care acestia pot fi revocati;
h) clauze privind controlul gestiunii grupului de catre organele statutare, controlul acesteia de catre membri, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;
i) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu grupul, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
j) modul de dizolvare si de lichidare a grupului.
(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizata in conditiile prevazute la incheierea sa, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a; modificarile sunt opozabile de la data publicarii.

ART. 123
(1) In cursul existentei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor sai.
(2) Orice membru al grupului se poate retrage in conditiile prevazute de actul constitutiv, cu conditia indeplinirii prealabile a obligatiilor sale specifice de membru.

ART. 124
(1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada ca grupul are, in baza unor acte legale, un sediu la adresa indicata.
(2) Sediul grupului trebuie stabilit:
a) fie la locul in care se afla administratia centrala a grupului;
b) fie la locul in care se afla administratia centrala a unuia dintre membrii grupului sau, in cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, daca grupul exercita o activitate in locul mentionat.
(3) La sediul indicat de grup vor putea functiona mai multe persoane juridice, daca cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat sau membru in fiecare dintre aceste persoane juridice.
(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, daca din documentatia prezentata nu rezulta ca sunt indeplinite conditiile legale.

SECTIUNEA a 3-a
Inmatricularea grupului de interes economic ART. 125
(1) In termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea grupului in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul grupul.
(2) Cererea va fi insotita de:
a) actul constitutiv al grupului;
b) dovada efectuarii varsamintelor, in conditiile actului constitutiv, daca este cazul;
c) daca este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
d) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul grupului si aprobate de membri;
e) dovada sediului declarat;
f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, administratorilor si cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de prezentul titlu.
(3) Autorizatiile de functionare a grupului vor fi solicitate de catre Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului, in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 126
(1) In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul-delegat, prin incheiere pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea grupului si va dispune inmatricularea lui in registrul comertului, in conditiile prevazute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile ulterioare.
(2) Incheierea de inmatriculare va reda mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 122.

ART. 127
(1) Grupul de interes economic dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii sale in registrul comertului.
(2) Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului-delegat prin care se autorizeaza inmatricularea grupului.
(3) Inmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.
(4) Grupul de interes economic avand calitatea de comerciant poate indeplini, in nume propriu, cu titlu principal si intr-o maniera obisnuita, toate faptele de comert necesare realizarii scopului sau.

ART. 128
Vor fi supuse inregistrarii obligatorii, in conditiile legii, urmatoarele:
a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare in componenta grupului;
b) infiintarea sau desfiintarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor si celorlalte entitati fara personalitate juridica;
c) hotararea judecatoreasca prin care se declara nulitatea grupului;
d) hotararea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, mentiunea daca administratorii pot actiona individual sau impreuna, precum si incetarea atributiilor acestora;
e) cesiunea, in tot sau in parte, a partilor de interes ale unui membru;
f) hotararea membrilor grupului sau hotararea judecatoreasca de dizolvare a grupului;
g) hotararea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum si incetarea atributiilor acestora;
h) terminarea lichidarii grupului;
i) propunerea de mutare a sediului intr-un stat strain;
j) clauza prin care noii membri sunt exonerati de la plata datoriilor grupului, nascute anterior admiterii lor in grup.

ART. 129
Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in conditiile legii:
a) actul constitutiv al grupului;
b) actele modificatoare ale acestuia;
c) mentiunile referitoare la codul de inregistrare al grupului, data si locul inregistrarii, precum si radierea grupului;
d) documentele si mentiunile prevazute la art. 128 lit. b)-j).

ART. 130
Dispozitiile referitoare la constituirea, inmatricularea si functionarea filialelor si sucursalelor societatilor comerciale, prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator filialelor si, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.

ART. 131
(1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat intr-un stat strain, prin decizia membrilor grupului, luata in unanimitate.
(2) In termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevazute la alin. (1), aceasta va fi mentionata, prin grija administratorilor grupului, in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(3) In termen de doua luni de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, orice persoana interesata poate face opozitie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publica, in conditiile prevazute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Hotararea judecatoreasca irevocabila prin care se solutioneaza opozitia la decizia de transfer al sediului se mentioneaza, din oficiu, in registrul comertului.
(5) Inregistrarea grupului in registrul corespunzator din statul strain nu va fi opozabila tertilor decat dupa momentul in care decizia de schimbare a sediului devine efectiva.
(6) Radierea grupului din registrul comertului este posibila doar ulterior prezentarii dovezii efectuarii inregistrarii grupului in registrul din statul strain.
(7) Pana la efectuarea mentiunii cu privire la radierea grupului, in registrul comertului, tertii se pot prevala de sediul grupului din Romania, cu exceptia cazului in care grupul face dovada ca acestia au cunoscut existenta sediului din statul strain.

ART. 132
(1) Reprezentantii grupului sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data completarii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii grupului, in termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispozitia alin. (1) se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

SECTIUNEA a 4-a
Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a grupului de interes economic
ART. 133
Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea grupului, judecatorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricarui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care membrii sau reprezentantii grupului inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul-delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.

ART. 134
In cazul in care fondatorii sau reprezentantii grupului nu au cerut inmatricularea sa in termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.

ART. 135
(1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, grupul este obligat sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
(2) Daca grupul nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data inmatricularii grupului.

ART. 136
Fondatorii, reprezentantii grupului, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale grupului raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile prevazute la art. 133-135.

ART. 137
(1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care grupul face dovada ca acestia le cunosteau.
(2) Operatiunile efectuate de grup inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului-delegat nu sunt opozabile tertilor, daca acestia dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta de ele.

ART. 138
Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.

ART. 139
Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unui grup in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia pe seama grupului, in afara de cazul in care grupul, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului inca de la data incheierii lor.

ART. 140
(1) Nici grupul si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate in numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci cand aceasta numire a fost publicata in conformitate cu dispozitiile legale.
(2) Grupul nu poate invoca fata de terti numirile in functiile mentionate la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu dispozitiile legale.

ART. 141
(1) In raporturile cu tertii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate, in afara de cazul in care el dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale grupului, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.
(3) Actul constitutiv va putea prevedea ca grupul va raspunde in mod valabil doar in cazul in care doi sau mai multi administratori actioneaza impreuna. O asemenea clauza este opozabila tertilor numai in conditiile publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in conditiile prevazute la art. 129.

ART. 142
Nulitatea unui grup de interes economic inmatriculat in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:
a) lipseste actul constitutiv sau cand acesta nu a fost incheiat in forma autentica;
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;
c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste incheierea judecatorului-delegat de inmatriculare a grupului;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a grupului, in cazurile in care aceasta autorizare este prevazuta in legile speciale pentru desfasurarea anumitor activitati, precum cea bancara sau de asigurari;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul si obiectul de activitate al grupului.

ART. 143
Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal, cu exceptia situatiei in care nulitatea este cauzata de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.

ART. 144
(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulitatii.
(2) In cazul in care, pentru acoperirea nulitatii, este necesara convocarea membrilor grupului sau comunicarea catre acestia a textului proiectului de hotarare impreuna cu documentatia aferenta, tribunalul va acorda, prin incheiere, termenul necesar pentru ca membrii sa adopte hotararea.

ART. 145
(1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, grupul inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.
(2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii grupului.
(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotarari oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, il va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare.
(4) Membrii grupului raspund pentru obligatiile acestora pana la acoperirea lor in conformitate cu prevederile art. 119.

ART. 146
(1) Declararea nulitatii grupului nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
(2) Nici grupul si nici membrii sai nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea grupului.

ART. 147
Prevederile cap. V "Unele dispozitii procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societatilor comerciale" al Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica, in mod corespunzator, in ceea ce priveste grupurile de interes economic.

SECTIUNEA a 5-a
Functionarea grupurilor de interes economic ART. 148
(1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al grupului, in afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.
(2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile grupului, la consiliile administratorilor si la organele de conducere similare acestora.

ART. 149
(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.
(2) In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.
(3) Administratorul care fara drept isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.

ART. 150
Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt cele prevazute de prezentul titlu si de dispozitiile referitoare la mandat.

ART. 151
(1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
b) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
c) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.
(2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor grupului, insa acestia o vor putea exercita numai atunci cand, prin operatiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, in mod repetat, obligatiile grupului sau in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 152
(1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunt, publicatie sau alte documente, emanand de la un grup, trebuie sa se precizeze:
a) denumirea, insotita de mentiunea "grup de interes economic" sau de initialele "G.I.E.";
b) sediul;
c) codul unic de inregistrare si oficiul registrului comertului in care a fost inmatriculat grupul;
d) acolo unde este cazul, mentiunea ca grupul se afla in lichidare;
e) acolo unde este cazul, mentiunea ca administratorii trebuie sa actioneze impreuna, conform prevederilor art. 128 lit. d).
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.

ART. 153
(1) Adunarea generala a membrilor grupului poate adopta orice hotarare, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, in conditiile stipulate prin actul constitutiv.
(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotararile sau o parte din acestea sa fie adoptate in anumite conditii privind cvorumul si majoritatea necesara. In lipsa unei asemenea stipulatii, hotararile se adopta cu votul unanim al membrilor.
(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula ca aceste hotarari sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea in scris a membrilor; actul constitutiv va preciza in acest caz procedura de consultare si adoptare a hotararilor.
(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotararilor privind:
a) modificarea obiectului grupului;
b) modificarea numarului de voturi repartizat fiecarui membru;
c) modificarea conditiilor prevazute pentru adoptarea hotararilor;
d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilita in actul constitutiv;
e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
f) modificarea oricarei alte obligatii a membrilor, in cazul